sâmbătă, 4 ianuarie 2014

Reorganizare pe piața de operare a containerelor din Rusia


Global Ports Investments (GPI) a finalizat achiziția a 100 la sută din capitalul social al NCC Group intr-o tranzacție care a fost anunțat la 2 septembrie 2013.
Achiziționarea de CNC Group, al doilea mare operator de terminale de containere din Rusia, întărește poziția de conducere Global Ports Investments în creștere pe piața operării containerelor din Rusia. Extinsă, Global Ports Investments va funcționa cu nouă terminale de containere, cu o capacitate totală de manipulare a containerelor maritime de aproximativ patru milioane de TEU ( 30 iunie 2013), amplasate atât în ​​Marea Baltică și bazinele din Estul Îndepărtat care sunt gateway-uri cheie pentru containerele de marfă din Rusia. Grupul este în prezent cel mai mare operator de terminale pentru operarea containerelor din Europa de Est și unul dintre operatorii de containere de top 20 la nivel global.
Tranzacția oferă un potențial pentru o mai mare eficienta operațională, prin îmbunătățirea gestionării rețelei de terminale. Combinația dintre CNC Group și Global Ports Investments, va permite clienților de linii de transport maritim să beneficieze de economii de rețea, prin îmbunătățirea raționalizării apelurilor, o utilizare mai bună a danelor și o productivitate sporită. Tranzacția creează o bază pentru un grup extins, pentru a reduce costurile de regie, precum și de a centraliza funcțiile de sprijin. Grupul extins va avea capacitate disponibilă de aproximativ 1,12 milioane TEU, fapt care să îi va permite să se adapteze creșterii economice viitoare de transfer, în timp ce cheltuielile de capital se vor reduce.
Porturi de nivel mondial au elaborat un plan detaliat pentru integrarea CNC Group, bazat pe aplicarea celor mai bune practici și valorificarea bogatei experiențe a ambelor companii. Conducerea Grupului consideră că integrarea CNC Group în operațiunile Global Ports Investments va fi ușoară și va permite abordarea de afaceri combinate pentru a oferi valoare adăugată clienților grupului.
Pentru a finanța achiziția, Grupul a împrumutat 238 mil. USD în cadrul unui acord de împrumut pe termen securizat. În plus, unele condiții din portofoliul datoriei existente ale CNC Group au fost renegociate. Ca urmare, rata medie a dobânzii portofoliului de credite al CNC Group este de așteptat să scadă prin crearea de sinergii la scurt timp după achiziție.
La finalizarea tranzacției la 27 decembrie 2013 capitalul social al companiei a fost majorat la 573.170.731 acțiuni, printr-o emisiune de suplimentară de 103.170.730  acțiuni proprii. Structura acționariatului post-tranzacționare este acum, după cum urmează :
N - Trans : 30.75 procente ;
APM Terminals : 30.75 la sută ;
Free float : 20,5 la sută ;
Ilibrinio Stabilirea Limited : 9 la suta ;
Polozio Enterprises Limited : 9 la suta .

Nikita Mishin , președinte Global Ports Investments, a comentat : " Suntem încântați să finalizăm o astfel de tranzacție importantă, fiind un pas istoric pentru Global Ports Investments și care mută Grupul în liga mare a operatorilor de terminale de containere la nivel mondial. Grupul nostru combinat va deține o poziție de invidiat în creșterea mare pe piața de containere din Rusia și va avea o capacitate de neegalat pentru a oferi cea mai bună calitate a serviciilor pentru clienții noștri. De-a lungul următoarele 12 luni ne vom concentra atât pe integrarea CNC în grupul nostru, în scopul de a realiza potențialul de sinergie al tranzacției, precum și cu privire la reuniunea rapidă a bilanțului. "

vineri, 3 ianuarie 2014

Noi Amendamentele SOLAS OMI și MARPOL au intrat în vigoare

dr. Sorin LEARSCHI

O serie de modificări ale Convenției internaționale pentru ocrotirea vieții omenești pe mare (SOLAS), Convenției Internaționale pentru Prevenirea Poluării de către Nave (MARPOL) au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2014.
Modificările acoperă siguranța navelor de pasageri (în ceea ce privește întoarcerea în condiții de siguranță în port, după apariția unei găuri de apă), testarea bărcilor de salvare  cu cădere liberă; ​​nivelul minim de siguranță; interdicția amestecarea lichidelor în vrac de la bord; revizuirea anexa III/MARPOL; Zona de control a emisiilor în Marea Caraibelor/Statele Unite, precum și Zona sud a Africii, în sezonul de iarnă.

Modificări SOLAS - mai 2012

Printre amendamentele SOLAS care au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2014 se numără cele enumerate mai jos.
Modificarea Regulamentului SOLAS II-1/8-1, introducându-se o cerință obligatorie pentru noile nave de pasageri, privind computerele de bord destinate controlului stabilității sau de informare la cheu, cu scopul de a furniza informații operaționale comandantului, în vederea întoarcerii în siguranță în port, după o inundare accidentală.
Aplicarea unui nou amendament la Regulamentul SOLAS III/20.11.2 în ceea ce privește testarea bărcilor de salvare cu cădere liberă, pentru a cere ca testarea operațională a sistemelor de eliberare a bărcilor de salvare cu cădere liberă să fie efectuate fie prin cădere liberă doar echipajul de operare la bord sau printr-o lansare simulată.
Aplicarea amendamentului la capitolul V al SOLAS prin adăugarea un nou regulament (V/14), pentru a stabili niveluri minime adecvate echipajul minim de siguranță, ținându-se seama de recomandările adoptate de IMO (Rezoluția Adunării A 0.1047 ( 27 ) privind principiile echipajului minim de siguranță) și să emită un document adecvat prin care echipajul minim de siguranță, sau echivalent, ca dovadă că echipajul minim de siguranță se consideră necesar.
Aplicarea modificării SOLAS/ capitolul VI prin adăugarea unui nou regulament (VI/5-2), pentru a interzice amestecul de mărfuri lichide în vrac în timpul transportului și de a interzice procesele de producție la bordul navelor.
Aplicarea modificării SOLAS capitolul VII pentru a înlocui regulament 4 documente, care acoperă informațiile de transport al mărfurilor periculoase în formă ambalată și certificatul de ambalare container/vehicul.
Aplicarea modificării regulii XI - 1/2, pentru a face obligatoriu Codul Internațional privind programul intensificat de inspecții prin sondaj al vrachierelor și petrolierelor, 2011 (2011 Cod ESP, rezoluția A.1049 (27).

Amendamente MARPOL - 2010 octombrie

Modificările care au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2014, includ revizuirile MARPOL Anexa III, Reglementări pentru prevenirea poluării cu substanțe periculoase transportate pe mare, în formă ambalată, pentru a include modificările deja obligatorii prin International Maritime Dangerous Goods (IMDG) Code, precizând că mărfurile trebuie să fie transportate în conformitate cu dispozițiile relevante.

Statele Unite Caraibe ECA este acum aplicată

Spațiul american al Marii Caraibelor este acum reglementat privind control emisiilor ( SOx , NOx și PM ), în conformitate cu anexa VI la MARPOL, acesta prevăzând controale mai stricte privind emisiile de oxid de sulf (SOx), oxizi de azot (NOx) și pulberilor în suspensie pentru navele din anumite ape adiacente coastelor de Puerto Rico și Insulele Virgine aparținând Statelor Unite ale Americii.

Limitele de emisii CCE

În cadrul ECAS (Emission Control Areas), conținutul de sulf din păcură ( exprimat în % m/m - aflat, în greutate) trebuie să fie nu mai mult de 1,00 % m/m, care se încadrează la 0,10 % m/m și după 1 ianuarie 2015.
În comparație cu 3,50 % m/m în afara ECA, care se încadrează la 0,50 % m/m și după 1 ianuarie 2020. Această dată ar putea fi amânată până la 1 ianuarie 2025, în funcție de rezultate, să fie finalizat până în 2018, cu privire la disponibilitatea de păcură conformă .
În practică, acest lucru înseamnă că, într-o ECA, navele trebuie să ardă combustibil cu un conținut mai scăzut de sulf. Ca alternativă, nava poate folosi orice "instalație, material, dispozitiv sau aparat sau alte proceduri, uleiuri alternative de combustibil, sau metode de conformitate" , care sunt cel puțin la fel de eficace în ceea ce privește reducerea emisiilor, cum a fost aprobat în anexa VI la MARPOL.
În ceea ce privește emisiile de NOx, motoarele diesel navale instalate la bordul unei nave construite după 1 ianuarie 2011, trebuie să respecte standardul " Tier II " prevăzut în regula 13 din anexa VI la MARPOL. Motoare diesel navale instalate pe o navă construită după 1 ianuarie 2016 va fi necesar a se conforma cu standardele mai stricte, Tier III, atunci când funcționează într-o ECA desemnat.
În prezent, există patru Zone de Control a Emisiilor (ACE) desemnate în vigoare la nivel global: Marea Caraibelor/Statele Unite CCE si Nord American CCE și de oxid de sulf ACE în zona Mării Baltice și a Mării Nordului. (A se vedea : MARPOL anexa VI regulament 14).
Coordonatele CCE Marea Caraibelor pot fi găsite în Rezoluția MEPC.202 (62).

Modificare Regulamentului 47 din Protocolul din 1988 al Convenției internațională privind liniile de încărcare ( LL ) din 1966 a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2014, prevăzând schimbarea zonei de sezon de iarnă de pe vârful de sud a Africii mai departe spre sud de 50 mile.

joi, 2 ianuarie 2014

Colapsul puterii OPEC și venirea „iernii” arabe. Nevoia studierii consecințelor asupra shippingului.

dr. Sorin LEARSCHI

Noile tendințe privind nevoile și accesibilitatea, respectiv costurile energiei, duc pe zi ce trece la schimbări majore în domeniul politicilor externe, dictate de interesele și politice interne ale principalilor jucători de pe piața resurselor energetice. Studiul implicațiilor este un subiect de mare actualitate pentru toate domeniile conexe. „Revoluția energetică” bate la ușa noastră. Avem responsabilitatea de a ne pregăti pentru schimbări.

Ecuația energiei la nivel mondial s-a schimbat.

Încă de la începuturile sale în 1960, OPEC nu a fost niciodată timid spre a-și încorda puterea alimentării cu energie a Occidentului. Dar acele zile s-au dus. Și nu este vorba doar de șisturi de gaz și petrol, revoluția din SUA, care amenință cu declinul OPEC. OPEC este deja în luptă cu o grămadă de probleme grave în domeniul energiei, care interacționează pentru a grăbi destrămarea sa.
Chiar dacă saudiții, ca pivot al OPEC și alți lideri OPEC au minimalizat impactul incipientei dezvoltări a gazelor de șist din SUA, privind producția la nivel mondial ( în special în creștere datorită reducerii nevoilor externe ale SUA), semnele sunt că saudiții sunt tot mai disperați de a-și păstra primul loc în clasamentul producției de petrol. Dar nu aceasta este tendința reală.

Schimbarea regulilor jocului, în timpul jocului

Potrivit unui raport al Citigroup din februarie 2013, creșterea record a producției de petrol din SUA - în primele zece luni ale anului 2012, a acoperit 84 % din nevoile sale de energie - acum amenințând însăși existența OPEC. Rapoartele indică faptul că producția de petrol din SUA a crescut ajungând la recordul de 790 de mii de barili pe zi în 2012. Potrivit raportului Citigroup, de la mijlocul anului 2013, SUA vor fi alimentate cu petrol, de acasa” – din Dakota de Nord și Texas, înlocuind importurile din Arabia, Irak și Kuweit. OPEC în sine a fost forțat să evalueze în jos perspectivele sale economice.
 "World Oil Outlook", anticipează o scădere a cererii la nivel mondial pentru petrol pană în 2016, cu producția scăzând la 29,7 mbpz (milioane barili pe zi). Astă reprezintă o scădere de 1,6 mbpz din prognoza de anul trecut. Pentru moment, o mare parte din scăderea cererii din Occident, este probabil să fie compensată de o creșterea cererii din Asia, în special din China și India.
Dar teama reală pentru saudiți și pentru membrii OPEC, în general, este ceea ce se întâmplă cu OPEC dată tehnologiile fracturării gazelor de șist din SUA sunt exportate în întreaga lume. Rezervele interne de gaze naturale și de petrol de șist ale Chinei s-ar putea adăuga în mod semnificativ la nevoile acestei țări. Deci, de ce ar importa din Orientul Mijlociu, atunci când o sursa de petrol și gaze este chiar sub propriile picioare ? Toate indiciile arată că atât China și India intenționează să investească masiv în dezvoltarea tehnologiilor gazelor și petrolului de șist, pe teritoriul propriu.
Anul trecut saudiții au avut o scădere cu 347 de miliarde de lire sterline din exporturile de petrol. Dar, ca toate țările în curs de dezvoltare, din punct de vedere economic, statele OPEC simt o creștere constantă, an de peste an, a cererii interne de energie – în anul 2012 fiind cu 4 % mai mare. În acest ritm, Arabia Saudită va fi o consumatoare de peste 3 mbpz din producția proprie, neputând totuși să-și permită să piardă din exporturi.
Mai pe larg, perspectivele de energie ale ExxonMobil pentru anul 2040, relevă consumul de petrol din Orientul Mijlociu, în general va crește cu 49 %, iar consumul de gaze naturale de către un masiv 97 %, cu impactul rezultat pe veniturile din export. În plus, Arabia s-a angajat deja să cheltuiască, în valoarea echivalentă a petrolului exportat, 500 miliarde de dolari pe programe sociale interne, sumă care se poate găsi în curând foarte greu pentru a finanța în continuare.
Arabia Saudită sa angajat, de asemenea, să joace 100 miliarde dolari din bogățiile sale de petrol, pe un proiect de energie solară de 40 gigawați. Și în luna februarie, guvernul de la Riyad a apelat Japonia pentru ajutor în dezvoltarea tehnologiei nucleare, care ar putea permite de a construi 60 de noi centrale nucleare. Cu toate acestea, simplul fapt este că toate acestea sunt puțin probabile pentru a compensa pierderile potențiale preconizate a fi suferite prin epuizarea rezervelor de petrol și scăderea veniturilor din export.
În mod clar, zilele în care OPEC ar putea obliga Occident  la o răscumpărare politică - așa cum a făcut-o atunci când s-a ordonat un embargo asupra petrolului, după ce SUA a livrat Israelului arme în timpul războiului arabo-israelian din 1973.

Implicații politice. Trecerea de la „Primăvara” la „Iarna Arabă”

Islamiștii au deturnat deja ideea originală. Dar, ca și în cazul stingerii speranței democrației interne nefiind de ajuns, un pericol personalizat se întrevede a avea efecte răvășitoare asupra unei zone care a prosperat în ultimele 5-6 decenii.
Problema este faptul că economiile multor state arabe se bazează aproape exclusiv pe veniturile masive din petrol. Fără ele, cele mai importante minți luminate ale OPEC știu că este doar o chestiune de timp înainte ca exportul global de tehnologie a fracturării de către SUA, să le readucă la statutul economic anterior.
În același timp, există dovezi că potențialul de petrol și gaze de șist al Israelului ar putea fi destul de mare, propulsând statul evreu la statutul de superputere energetică, rivalizând cu statele OPEC. Încă o problemă mult mai mare este dezvoltarea resurselor uriașe ale Chinei, care ar putea eclipsa pe cele ale SUA și Canadei (acesta din urmă fiind nisipurile petrolifere). Apoi, există potențial masiv în Rusia, Argentina și chiar Australia. Europa poate fi prezentă ca fiind reticentă în domeniul preocupărilor legate de mediu, dar e doar o chestiune de timp înainte de criza monetară europeană, până la reducerea la tăcere a criticilor, aspect deja prezent prin inițiativa UE de a nu mai existe obligativitatea referendumurilor locale.

Viitorul gazelor naturale

Cu ani buni în urmă, geologii au crezut că două treimi din petrol din lume și o treime din gazele naturale aparțin unor state din Golful Persic. În urmă cu doar câțiva ani, lumea s-a schimbat - a apărut tehnologia fracturării. Brusc a început o luptă a predicțiilor, cu aspecte economice orizontale și verticale, schimbări politice internaționale, cu efecte geopolitice. Ce se va întâmpla cu petrol și gazele Orientului Mijlociu?
Deși succesul fulgerător al gazelor de șist din SUA ar fi dificil să fie întrecut în altă parte, totuși există un pericol grav în care se află actualele puteri petroliere convenționale. Și asta nu e de mirare având în vedere faptul că, așa cum rapoartele Departamentului pentru Energie, cetățeni americani plătesc 4 dolari pentru energie din gaze naturale și 25 de dolari pentru cea pe petrol. Nu e de mirare că jucătorii de top din lume – Exxon Mobil, Sinopec, Total, Shell, BP și o serie de altele mari companii - luptând pentru a cumpăra o felie de tort de șist din SUA. Nu doar pentru investiții și succesul rapid al extracției de gaz din SUA sunt relevante, ci potențiala diseminare a tehnologiei fracturării și investiții la nivel mondial.
Prin pierderea poziției dominante, există implicații serioase pentru statele petroliere din Orientul Mijlociu. Saudiții și alți șefi de stat sunniți sunt deja atenți la poziția Israelului și la ambițiile regionale ale Iranului nuclear. Dar chiar și pe plan intern, politica mituirii cetățenilor lor cu prețul petrolului masiv subvenționat, ca preț al regimurilor de a garanta petrodolari străini, în noile condiții sunt susceptibile mai multe violențe de stradă și un pericol privind stabilitatea regională în întreaga regiune.

Sfârșitul jocului

Nimeni nu vrea să vadă creșterea sărăciei răspândită prin ținuturile arabe din Orientul Mijlociu. Statele arabe încă nu sunt "victime" ale politicii occidentale, dar utilizarea abuzivă, de mult timp a veniturilor din investite în țară și cetățenii lor, fără o dezvoltare diversificată, face statele arabe vulnerabile.
Totuși se mișcă plăcile tectonice regionale, încet dar sigur politica nu ar putea niciodată să fie la fel. Și există o lecție pentru puterile occidentale aici, în special a celor încă dezbat dacă tehnica fracturării  este "verde" sau nu.

Nevoia studierii consecințelor asupra shippingului

Creșterea producțiilor interne de petrol și gaze naturale, duce încet dar sigur la scăderea cantităților necesar a fi transportate pe mare. Noile tendințe de exploatare a resurselor din platourile continentale (ZEE) contribuie din ce în ce mai mult la dezvoltarea de noi conducte submarine, pe distanțe scurte și la creșterea numărului de mari proiecte, pe direcții și la distanțe strategice, fapt ce duce la scăderea nevoilor de transport pe mare cu nave specializate. Totuși noua “luptă” pentru resursele arctice, va impune extinderea zonei de operare a navelor specializate, a platformelor de foraj sau exploatare, către areale în care este dificil a se opera nave și echipamente specifice.
Subiectul în sine devine tot mai acut, fiind necesare studii pluridisciplinare și simulări bazate pe date regionale și corelate la nivel mondial. Este sigur faptul că va exista o nouă orientare în domeniile standardelor, proiectării, construcției de nave și platforme și nu în ultimul rând al pregătirii și specializării personalului. 

duminică, 29 decembrie 2013

NAVĂ CONSTRUITĂ LA MANGALIA AFLATĂ ÎN PERICOL

       Centrul Comun de Salvare și Coordonare a informat că nava MSC Monterey este în prezent la ancoră în zona Newfoundland și responsabilitatea a fost predată Canadei.
Nava transcontainer MSC Monterey, sub pavilion liberian, de 50963 GT cu lungimea de 275 m și lățimea de 32,3 m, a evacuat patru membrii ai echipajului pe 30 decembrie 2013, după ce pe corpul navei a apărut o fisură. Centrul de Coordonare Comun de Salvare ( JRCC ) Halifax a primit un apel telefonic emis de navă, în jurul orei 11 AM, după constatarea unor probleme ce afectează integritatea structurală.
       Două elicoptere, un avion Hercules și o nava a Gărzii de Coastă Canadiene au răspuns la incident, iar Divizionul 103 Aerian al Canadei, de căutare și salvare ( SAR ), a evacuat patru persoane de la bordul navei MSC Monterey, 20 de marinari rămânând la bord pentru a salva nava.
Nava este în prezent aflată la 34 de mile marine sud de Portugal Cove Sud, Newfoundland.
MSC Monterey a fost construită în 2007, la Daewoo Mangalia Heavy Industries în România și are o capacitate de 4870 TEU.
       Acest incident vine după aproximativ șase luni de la ruperea în două și scufundarea în timp ce naviga în Oceanul Indian, pe mare agitată, a navei transcontainer deținută de MOL Confort, Mitsui O.S.K. Lines, dar precum și alte incidente majore care implică containere MSC, cum ar fi MSC Flaminia.

UPDATE
Unele detalii noi au apărut astăzi despre starea navei MSC Monterey, care a suferit o fisură în corpul ei, nava navigând în condiții grele pe coasta Newfoundland, ceea ce a dus preocupările de scufundarea ei.


Proprietarul navei, REEDEREI BNS/ Germania, a declarat că nava sub pavilion liberian, executa traversada între Antwerp și Boston, atunci când echipajul a descoperit o fisură de 1,5 metri în puntea principală, lângă suprastructură. Fisura a crescut cu 30 de centimetri în exterior, fapt care a determinat echipajul să urgenteze coordonarea cu Garda de Coastă canadiană.

Sisteme de observare contra pirateriei în Nigeria

Numărul atacurilor piraților din Nigeria au crescut cu o treime în acest an în Golful Guineea, o rută majoră de transport naval, fiind vizate mărfurile și membrii ai echipajelor, scopul fiind răscumpărarea.
Fenomenul furtului de petrol din zona Deltei Nigerului s-a accentuat, deși analiștii spun că acest lucru a fost posibil doar datorită complicității cu forțele de securitate.
În efortul de a reduce atacurilor piraților și furtul de țiței care a ruinat producătorii din Africa, în acest an, Marina Nigeriei a instalat opt sisteme automate interconectate, echipate cu camere destinate supravegherii apelor costiere și Deltei.
Echipamentul, cea mai mare parte din Japonia (Furuno),  costă aproximativ 12 milioane dolari în total, având camere video cu bătaie mare, în măsură să observe nave  până la 30 de mile marine.
Datele colectate sunt transmise și analizate într-un centru de analiză și de prelucrare a informațiilor.
Patru sisteme sunt amplasate în Lagos și în interiorul țării la Bonny și terminalele de export a petrolului brut, din  Yenagoa, Ibaka  și estul statului Akwa Ibom .

Chiar dacă în acest an, Marina Nigeriei a avut două succese împotriva piraților, capturând 4 și omorând 12 pirați, Nigeria are încă nevoie de a-și perfecționa capacitatea sa de a urmări pirații și alte structuri criminale.

Blestemele Nigeriei - pirații, militanții și resursele

Blestemele Nigeriei - pirații, militanții și resursele


De aproape 15 ani, nigerieni înarmați au încercat să facă profit și politică de jaf din piratarea navelor și răpirea echipajelor. Oamenii care terorizează cele mai aglomerate coridoare maritime din, sunt în continuă perfecționare, acționând în Delta Nigerului și Golful Guineei. Organizații precum, Mișcarea pentru Emanciparea Deltei Nigerului ( MEND ) și alte grupuri militante din regiune speculează un mediu permisiv, în contextul slabei gestionări a resurselor naturale, o economie coruptă și violentă.
Prin orice standard obiectiv, Nigeria îndeplinește criteriile unui stat slab. Corupția omniprezentă și eșecul în a furniza servicii publice adecvate, au erodat legitimitatea guvernelor federale și de stat din Nigeria. Simultan, forțele de securitate luptă pentru a controla și a menține un monopol privind utilizarea forței în partea de sud, bogată în petrol și teritoriile Boko Haram - ocupate de Nord.
Deși indicatorii de slăbiciune ai statului sunt clari, bogăția de petrol a țării atrage diferite organizații și companii. În ciuda faptului că Nigeria are 50 miliarde dolari din venituri anuale provenite din petrol și statutul său în calitate de a doua mai bogat țară din Africa de PIB, 30 la sută din cetățenii săi sunt șomeri și de 67 la sută trăiesc în sărăcie. Inegalitatea veniturilor evidentă a țării și dezvoltarea stagnantă sugerează că bogăția resurselor naturale a avut un impact negativ asupra creșterii economice pe termen lung. Acest fenomen, cunoscut ca blestemul resurselor naturale, este o afecțiune comună a încrederii excesive a unei țări în curs de dezvoltare, de pe un singur produs de export, chiar dacă acesta este profitabil.
Există câteva explicații plauzibile cu privire la modul în care Nigeria a căzut victimă.
"Boala olandeză", ca o creștere a exporturilor de resurse, determină o apreciere a ratei de schimb reale, ceea ce face mai dificilă pentru dezvoltarea regimului economic și comerțului semi-deschis al Nigeriei, pentru a concura pe plan internațional.
Dependența de resurse naturale, de obicei, înseamnă un eșec în a investi în alte active productive. Rentele legate de resurse, sunt pierdute în corupție, ineficiența birocratică și politicile care le vizează, protejând grupuri de interese. Când pierderile de productivitate apar și veniturile din resurse scad, pierderile nu pot fi compensate prin alte investiții stabile.
 Dependența de resurse a redus stimulentele de a investi în capitalul uman. Satisfacerea imediată a bogăției de petrol a cauzat Nigeriei subestimarea și subevaluarea necesității de a dezvolta capitalul uman, necesar pentru a genera creștere economică pe termen lung.
Există diverse explicații macroeconomice pentru puternicul export și paradoxal, o creștere slabă. Dar atunci când statul nu reușește un management eficient al resurselor, devine mai predispus la conflicte civile. Distribuirea inechitabilă a bogăției resurselor, subminează legitimitatea autoritatea centrală, atunci când investițiile în infrastructură și serviciile publice sunt absente. Atunci când guvernul slab și delegitimizat nu este în măsură de a preveni jefuirea resurselor naturale, apare crima organizată. Piețe negre ale resurselor finanțează grupările militante, în timp ce nemulțumirile socio-economice oferă un impuls pentru rebeliune. Slăbiciunea statului oferă condiții propice pentru grupurile rebele, acestea operând fără a fi incomodate. Aceste condiții, au facilitat creșterea insurgenței în Delta Nigerului.
Pirateria maritimă în Golful Guineea este doar o extensie a disidenței și infracționalității de pe uscat. Accesul facil la unul dintre cele mai aglomerate coridoare energetice din lume, a furnizat militanților din Nigeria, un mediu - țintă bogat și o oportunitate de a extinde activitățile infracționale și insurgente pe mare.
Diagrama 1 reprezintă relația de zece ani ( 2003-2012 ), între numărul de atacuri de pirat , incidentele violente pe uscat din statele primare Nigeria de infrastructură petrolieră de Bayelsa , Delta și râurile , precum și producția de petrol a țării în barili pe zi . Confirmarea vizuală pare să sugereze că violența pe uscat ( violență miliție , ciocnirile cu forțele de securitate și acte de vandalism ) este invers proportional cu refluxul și inundații în producția de petrol . Atacurile piraților par să reflecte tulburare onshore și schimbări în tendințele pirateriei maritime sugerează o relație inversă pentru rate de producție .
Corelarea datelor statistice privind acțiunile de piraterie, nu se confirmă ideea că problema pirateriei Nigeria este legată de violența pe uscat, ele fiind  o formă adaptată la condițiile specifice golfului.
Corelații între producția de petrol, militantismul pe uscat și atacurile piraților complică problemele Nigeriei privind pirateria maritimă. Nu există o soluție minune care să anihileze pirateria maritimă sau să pună capăt insurgenței în Deltă. Soluții parțiale, cum ar fi inițiativele de protecție socială și acordurile de amnistiere, fac prea puțin pentru a îmbunătăți capacitatea statului de manageria resursele naturale. Soluția pe termen lung pentru Nigeria privind securitatea și stabilitatea, poate fi condiționată de desfacerea blestemului resurselor”. Odată ce instituțiile de stat sunt consolidate și Nigeria este în măsură de a se proteja intern, reformele macroeconomice ar trebui să caute să promoveze management inteligent al resurselor. Între timp, stabilitatea este extrem de important pentru a crea condiții favorabile pentru investiții pe termen lung și o creștere susținută . În lipsa unor soluții imediate, soluții de securitate externe ar putea fi remediul cel mai practic și eficient.

Surse :
1 . IMB Pirateria Centrul de raportare - ICC comerciale Crime Services . Anual IMB Pirateria Rapoarte , 2003-2013 .
2 . Conflictul armat Locație și evenimente Setul de date ( ACLED ) . Date : Africa , Nigeria . 2013 .
3 . S. M. Pendegrast . Corupția și Blestemul resurselor naturale . Universitatea din Victoria . 2008 .
4 . James D. Fearon , David D. Laitin . Etnie , Insurgența și Războiul Civil . Universitatea Stanford. 2002 .